Vacanta in Puglia

Vacanta in Puglia

Pentru unii dintre noi cea mai romantica destinatie de vacanta va ramane Italia. Un pachet complet de vacanta inseamna: vreme buna, plaje spectaculoase, orase istorice, mancare delicioasa si cultura bogata. Italia (in mod special Puglia) le are pe toate.

M-am indragostit de aceasta regiune de prima data cand am citit despre ea. Nici nu stiu cu ce sa incep: casutele trulli din Alberobello, restaurantul Grotta Palazzese din Polignano a Mare, Masseriile pugliene reconditionate, bucataria cu a ei burrata si caccioriccota, sau orasele cetate (Ostuni, Otranto, Gallipoli)? Am ales sa nu stau in orasele mai populate precum Bari, Lecce, Taranto sau Brindisi si sa gust mai mult din atmosfera locala prin cazari in locuri linistite, departe de agitatie.

Am preferat sa inchiriem masina pe toata durata vacantei deoarece aveam un itinerariu destul de bogat si nu voiam sa depindem de alte mijloace de transport. Aspectul neplacut al inchiriatului masinii in lunile iulie-august in Italia este ca nu vei gasi multe locuri de parcare libere si daca ai norocul de a gasi, va fi destul de scump.

Asadar, am inchiriat masina din aeroport si am plecat catre Polignano a Mare, unde ne-am cazat pentru 3 nopti la Calaponte. Am ales acest hotel pentru designul minimalist si dicretia oferita de casutele cu mici gradini de maslini, construite concentric in jurul unei piscine.

In prima seara am luat cina la Grotta Palazzese, unde ne facusem rezervare cu cateva luni inainte. Nu stiu ce s-a schimbat in ultimii 4 ani, dar noi am avut parte de un meniu fix format din patru feluri de mancare. Pretul meniului nu reflecta in mod neaparat calitatea meniului, desi tot ce ne-a fost servit a fost foarte bun (cel mai bun risotto pe care l-am mancat vreodata), ci se bazeaza mai mult pe locatia restaurantului si pe faptul ca este destul de greu sa gasesti o masa disponibila, chiar daca faci rezervare cu mult timp inainte. Chelnerii au fost amabili, chiar am putut alege locul in care sa stam si am putut sa facem poze oriunde ne-am dorit. Locatia restaurantului este cu adevarat speciala insa pretul si continutul meniului merita sa fie ajustate.

Am incercat sa facem plaja in cea mai fototgrafiata zona din Polignano A Mare, Lama Monachile, insa nu am rezistat foarte mult. De altfel, nu am rezistat mult la nicio plaja in aceasta vacanta, deorece vacanta noastra a coincis cu cea mai aglomerata perioada a anului: sfarsitul lunii iulie, inceputul lunii august, data la care nu numai ca sunt multi turisti ci este si perioada in care majoritatea italienilor sunt in concediu. De aceea, aproape la fiecare cazare pe care am ales-o, m-am asigurat ca avem o piscina la care sa putem sta in caz ca nu avem loc la plaja.

Singurele locuri in care nu am avut piscina au fost Gallipoli si Matera. Dupa experienta scurta la plaja din Polignano, am plecat catre Monopoli unde ne-am plimbat pe stradute si am facut o scurta baie in mare la plaja din centrul istoric al orasului, Cala Porta Vecchia. Daca vrei sa scapi de caldura si aglomeratie, poti vizita Pesterile din complexul Grotte Castellane, situate la 15 km de orasul Monopoli.

Seara ne-am pierdut pe stradutele din centrul istoric al orasului Polignano A Mare si am privit apusul de pe marginea unei stanci. Apoi am cinat intr-unul din cele mai frumoase restaurante din Polignano, Antiche Mura. Polignano a Mare este considerat unul dintre cele mai romantice orase din Italia si locuitorii lui se mandresc cu asta. Aleile centrului sunt decorate cu plante si flori iar scarile si zidurile ascund versuri din poezii. Podul roman din centru face parte din Via Traiana, care lega orasele Beneveto si Brindisi pe vremea imparatului Traian.

Ne-am mai plimbat o data prin Polignano si am admirat arhitectura centrului vechi pe timp de zi. In Alberobello, situat la 30 de km de Polignano, ne-am cazat intr-o casuta traditionala si am intrat in fascinanta lume a casutelor trulli. Perioada a coincis cu festivalul luminilor din Alberobello, asa ca dupa ce ne-am plimbat prin centrul orasului am asistat si la cateva proiectii de lumini.

Experienta de a dormi intr-un trullo a fost interesanta insa nu este de recomandat pe termen lung, deoarece niveulul umiditatii din interior este foarte ridicat. In realitate nu ai nevoie de mai mult de o zi pentru a vizita principalele atractii turistice din oras. Nu se stie sigur cum au aparut prima data aceste constructii, insa cea mai credibila varianta este cea conform careia au fost construite in aceasta forma (conice si fara mortar) pentru a scapa de taxe.

In urmatoarea zi ne-am mai plimbat o data prin centrul orasului pentru a ne asigura ca nu am ratat nicio casuta si am plecat catre urmatoarea cazare, situata in apropierea orasului Ostuni. In drum catre Masserie ne-am oprit in Locorotondo, una dintre cele mai frumoase localitati din aceasta zona si in Cisternino, unde am luat masa pe aleile inguste din centrul vechi. Cateva ore sunt suficiente pentru a te plimba pe stradute si a admira arhitectura. Alte orase frumoase din Valea Itriei sunt Ceglie Mesapica (una dintre cele mai vechi asezari) si Martina Franca (cel mai populat oras din zona, cu multe cladiri in stil baroc). Pentru pasionatii de ciclism, zona pune la dispozitie nenumarate trasee turistice. Noi ne-am intalnit cu foarte multi ciclisti pe parcursul intregii vacante. Acceseaza link-ul urmator, Itria Valley: 5 days cycling tour.

Masseria Corte Degli Asini a fost in top 3 locuri preferate de cazare in Puglia, alaturi de Le Capase si Sextantio Grotte della Civita. Numele provine de la fabrica de ulei de masline care exista inainte in aceasta zona. Uleiul era presat printr-un sistem pe baza de pietre de care trageau mai multi magarusi. Pe proprietate inca mai gasesti cativa magarusi si o livada de maslini pe ale carei alei te poti plimba cu bicicleta la lasatul serii, cum am facut-o noi. Maseriile sunt (foste) ferme fortificate asemanatoare constructiilor de tip “hacienda” din Spania sau America Latina. Alte maserii frumoase din zona sunt Masseria Torre Coccaro, Il Frantoio, Cervarolo sau Torre Maizza. Si sa nu uitam de celebra Borgo Egnazia. Unele dintre ele pun la dispozitia turistilor preparate locale create din ingrediente cultivate in interiorul proprietatii. Puglia este renumita pentru productia de ulei, legume si vinuri.

Piscina proprietatii are vedere la valea regiunii Fasano si Marea Adriatica. Orasul alb Ostuni si plaja sunt la 15 minute de mers cu masina. Am luat cina la Masserie (cea mai buna cina traditionala din toata vacanta!) si am plecat in Ostuni unde nu am luat in considerare faptul ca daca nu iti faci rezervare in aceasta perioada a anului, nu ai sanse sa gasesti loc la niciun restaurant/bar/terasa.

In prima parte a celei de-a doua zi la Masserie am explorat coasta Marii Adriatice unde am vrut sa vizitam rezervatia naturala Torre Guaceto, dar nu am avut putut deoarece era inchis. Asa ca ne-am relaxat la Guna Beach Club si am facut plaja la Torre Pozzelle unde am admirat copiii care prindeau arici de mare cu mana. La Lido Morelli ne-am ascuns dupa dunele de nisip fin. Seara ne-am intors in Ostuni, dar pentru ca era vineri, am gasit foarte greu loc de parcare si am regretat ca nu am chemat un taxi (smart tip).

Inainte de a ne indrepta catre Salento, ne-am plimbat prin Ostuni si am luat masa la unul dintre cele mai bune restaurante din regiune: Taverna della Gelosia. In drumul catre urmatoarea destinatie, am incercat sa ne oprim pentru plaja in mai multe locuri, dar nu am reusit sa stam deorece era foarte aglomerat. Toate sunt locuri spectaculoase situate in aceeasi raza si pe care le recomand in alte perioade ale anului (iunie-jumatatea lunii iulie, septembrie): piscina naturala Grotta della Poesia, plaja Torre dell’Orso, Torre Sant’Andrea si plaja Alimini Lakes. Obositi, dupa atata aglomeratie, ne-am cazat la Le Capase si am luat cina la restaurantul resort-ului. O alta recomandare pentru cazare in aceasta zona este Palazzo Guglielmo Albergo Diffuso.

Dimineata am incercat sa mergem la plaja din Porto Badisco (despre care a scris Vergilius in Eneida), insa era la fel de aglomerat ca in celelate locuri de ieri, asa ca ne-am intors la piscina hotelului unde ne-am relaxat si am primit fructe si limonada din partea casei. La Le Capase am avut parte si de cel mai bun mic dejun si cea mai buna servire din toata vacanta! Dupa amiaza ne-am plimbat prin Santa Cesarea Terme, statiunea recunoscuta pentru apele termale si frumoasele sale vile, printre care si Palazzo Stichi. Am ales sa cinam in Otranto unde am vizitat si o parte din centrul istoric al frumosului oras-cetate.

In urmatoarea zi am inchirat o barca din Porto Miggiano si am vizitat grotele/plajele din apropiere (Grotta Azzura, Grotta Zinzulusa, Grotta Romanelli) si admirat asezarile de pe malul marii: Santa Cesarea Terme si Castro Marina.

Ziua s-a incheiat la plaja Porto Miggiano, cunoscuta si sub numele de Plaja celor 100 de scari, care este (in opinia mea) cea mai frumoasa plaja de pe coasta de Est a Pugliei. Seara am cinat tot in Otranto unde mi-a parut rau ca nu am ajuns si in timpul zilei pentru a vizita mai mult din oras si a observa mai bine arhitectura locului.

Ziua 9 a fost o zi lunga pentru ca am fost pe drum toata ziua, dar ne-am oprit in multe locuri frumoase unde, ca de obicei, era foarte aglomerat.

Calla Dell’Aquaviva, cu frumosul fiord si izvoarele de apa rece

Marina Serra cu a ei piscina naturala

Golful Ciolo cu al sau pod

Santa Maria di Leuca, unde am reusit sa facem plaja si am luat masa. Santa Maria di Leuca este punctul cel mai sudic al tocului Italiei si de cum treci pe coasta de vest a regiunii, incep interminabilele plaje cu nisip fin. Principalele atractii turistice de aici sunt biserica Santa Maria (care ii da numele), farul, cavernele si pesterile accesibile doar cu barca.

Inainte de a ne caza in Gallipoli, am ales sa ne oprim in Marina di Pescoluse, cunoscuta si ca Maldivele din Salento (Puglia), pentru o scurta baie in mare. In Gallipoli am stat in centrul vechi al orasului, unde este interzis accesul masinilor, asa ca am parcat undeva in afara cetatii si am mers pe jos pana la cazare. Gallipoli inseamna orasul frumos si este baza perfecta pentru a explora cele mai frumoase plaje din Puglia.

O noua zi, o alta plaja! Am ales sa mergem la Porto Selvaggio, unde ne-am plimbat prin rezervatia naturala. Dupa amiaza ne-am mutat la Spiaggia Padula Bianca si am avut parte de cateva ore de relaxare si de cea mai frumoasa priveliste. Alaturi de Padula Bianca se afla o alta plaja la fel de frumoasa, Rivabella. De altfel, litoralul din apropierea orasului Gallipoli este renumit pentru multitudinea de plaje amenajate. Cele mai recunoscute (si aglomerate) plaje se afla in zona de sud a orasului: Spiaggia di Baia Verde, Spiaggia di Punta della Suina si Punto Pizzo. La finalul zilei ne-am mutat pe plaja din Gallipoli, Spiaggia della Purita, de unde am privit apusul. Am incheiat cu o cina in centrul istoric la Pescheria La Lampara.

In ultima zi petrecuta in Galipolli, am privit rasaritul de pe acoperisul hotelului, unde era servit si micul dejun, dupa care am vizitat Castelul Gallipoli. Ne-am indreptat usor catre Porto Cesareo, Torre Lapillo si Punta Prosciutto si am facut scurte opriri, ultimele doua fiind considerate cele mai frumoase plaje cu nisip din Puglia.

Am ajuns in Matera odata cu lasarea serii si am fost nevoiti sa ne lasam masina in partea noua a orasului, deoarece accesul masinilor este interzis in centrul istoric. Ne-am cazat in grotele reconditionate Sextantio le Grotte della Civita si am simtit ca ne-am teleportat intr-o lume magica din trecut despre care trebuie sa cititi si voi mai multe. Am cinat intr-un restaurant amenajat intr-o grota, Baccanti.

O zi intreaga pentru explorat Matera pe jos. Am urcat si coborat de zeci de ori scari peste scari, dar senzatiile traite au fost de nedescris. Frumusetea locurilor au facut din Matera platou de filmare pentru multe filme istorice printre care Mary Magdalene (prilej cu care s-au cunoscut Rooney Mara si Joaquin Phoenix), Passion of the Christ sau Ben Hur. Am vizitat mai multe muzee care prezentau viata de odiniora din Matera, biserici si localuri cu design specific zonei. Seara am incheiat-o pe terasa hotelului cu un ceai si un cappuccino.

La Grotte della Civita am avut cele mai intense trairi. Camerele sunt amenajate cu lumini ambientale si lumanari care iti dau impresia ca nu exista electricitate. Usa camerelor este din lemn masiv si nu se inchide ermetic. Astfel ca atunci cand ploua ai impresia ca esti in aer liber. Mobilerul si decorul sunt simple, pe baza de piatra si lemn, incercand sa redea cat mai bine atmosfera de grota. Grotele erau locuite de oameni saraci care traiau impreuna cu animalele pe care le cresteau, ceea ce a dus la dezvoltarea bolilor. De aceea in 1952, locuitorii grotelor au fost evacuati si relocati in partea moderna a orasului si zona nu a mai fost folosita pana la sfarsitul anilor 1980.

Sala de mese a hotelului este amenajata in locul unde functiona o capela, iar intrarea in hotel se face pe un culoar care are vedere panoramica la Valea Murgiei din Matera si a pesterilor rupestre de pe cealalta parte a gravinei. Micul dejun la Sextantio este extrem de bogat si bazat pe multe produse de patiserie specifice zonei.

Am admirat pentru ultima oara orasul de pe cealalta parte a gravinei, dupa care am plecat catre aeroportul din Bari cu destinatia Bucuresti.